Grupul de Educație și Acțiune pentru Cetățenie (GEAC) și Asociația CSR Nest lansează Seniorul.ro – o platformă de servicii integrate pentru o îmbătrânire pozitivă și îmbunătățirea vieții oamenilor în vârstă în România.
Programul intervine la nivelul sănătății emoționale și psihice, securității financiare și sănătății sociale, abordate în prezent prin intermediul a trei proiecte complementare: Revista Seniorul, Senior Jobs și Visele Bătrânilor.
Revista Seniorul este un proiect jurnalistic cetățenesc dedicat subiectelor care privesc și problemelor care afectează viața oamenilor la vârsta înaintată. Redacția este intergenerațională, deschisă și este formată din 17 seniori și tineri voluntari cu experiențe de viață și profesionale diverse care povestesc despre „lume și viață”, îmbătrânire și bătrânețe în România. De asemenea, Revista Seniorul mai cuprinde și articole semnate de patru organizații neguvernamentale care derulează activități și proiecte pentru seniori.
Senior Jobs este un serviciu online de intermediere pe piața muncii care susține creșterea gradului de ocupabilitate a oamenilor de vârstă adultă superioară și de vârsta a 3-a. Senior Jobs propune o schimbare a atitudinilor sociale față de acest segment de populație și o regândire a politicilor naționale și de resurse umane, în contextul schimbărilor demografice fără precedent.
Finanțat în 2014 – 2015 de Fondul pentru Inovare Civică (FDSC), Visele Bătrânilor alină oamenii în vârstă vulnerabili financiar și emoțional prin îndeplinirea „viselor lor de o viață”. În 2014 – 2018 au fost îndeplinite dorințele a 58 de seniori din 3 centre de zi (organizații neguvernamentale) dedicate: Centrul Comunitar Ghencea (Asociația sf. Arhidiacon Ștefan), Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual și Asociația C.A.R.P. „Omenia”. 17 companii din București și din țară, 35 de tineri voluntari și peste 100 de copii, părinți și profesori ai Școlii nr. 280 din București au contribuit la îndeplinirea acestor dorințe.
Context
Unul dintre obiectivele naţionale asumate de către România prin Strategia Europa 2020 şi prin Programul Naţional de Reformă (PNR) este cel privind îmbătrânirea activă. Lansat în 2012 de Organizația Mondială a Sănătății, conceptul de îmbătrânire activă se referă la continuarea participării persoanelor vârstnice la viața economică, socială, culturală, spirituală, şi nu doar la abilitatea de a fi active din punct de vedere fizic sau de a-şi continua munca. Îmbătrânirea activă poate reduce cheltuielile publice aferente vârstei înaintate, poate produce venituri actuale şi viitoare mai mari pentru populaţia vârstnică, poate conduce la o creştere economică mai mare şi poate dezvolta o societate incluzivă – toate acestea contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii acestei categorii de persoane.
Cel mai recent Indice al Îmbătrânirii Active (AAI), realizat de Directoratul Comisiei Europene pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, plasează România printre ultimele 5 țări din U.E. din punct de vedere al măsurilor întreprinse în sprijinul îmbătrânirii active. Și tot la coada clasamentului suntem și din punctul de vedere al gradului de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani. (raport Eurostat 2017).
Potrivit Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020, rata sărăciei în România este cea mai scăzută în rândul populaţiei cu vârste de 50 de ani şi peste. Rata relativ redusă de ocupare a populației vârstnice din România poate fi atribuită unei multitudini de factori care privesc atât politicile naționale, cât și percepțiile sociale față de acest segment de populație. (A.D.).